11 întrebări pe care ai vrut să le pui unui expert contabil și specialist in insolvenţă
Cum ajută cabinetul dvs debitorii / creditorii să identifice calea legală cea mai potrivită pentru îndeplinirea obiectivelor acestora ?
Cabinetul de insolvență asigură deschiderea procedurii de insolvență prin redactarea și înaintarea către instanța competentă a acțiunii civile potrivit Legii nr. 85 din 2014.
În această situație, interesul debitorului este pe de-o parte de a stopa acumulăriile de noi datorii la bugetul de stat și la persoane juridice și fizice, în cadrul relațiilor comerciale în derulare.
Pe de altă parte, identificarea de metode uzuale, în vederea diminuării de datorii acumulate ce în prima fază vor solicita înscrierea la masa credală a debitorului (în cadrul tabelului preliminar), prin următoarele instrumente aflate la îndemâna practicianului în insolvență:
- Contestarea unor creanțe ce nu sunt certe, lichide și exigibile – scutite de a plății taxe judiciare, prin prisma furnizorilor debitorului, a unor datorii fiscale suplimentare stabilite prin RIF, a unor contracte comerciale cu clauze abuzive, etc.;
- Demersuri juridice de recuperarea unor creanțe ale debitorului, în relația comercială în calitate de furnizor de bunuri și lucrări, prestator de servicii, etc.;
- Demersuri juridice de recuperarea, evaluare și vânzare în cadrul unor licitații publice a unor mijloace fixe mobile și imobile, aflate în patrimonul debitorului sau care au ieșit / nu au fost vândute în mod fraudulos, în această situație se va urmării reintegrarea acestora în patrimoniul debitorului;
Aceste metode se vor aplica, când este vorba de interesul pecuniar a unui creditor, în această situație se va solicita instanței competente, deschiderea procedurii de insolvență față de debitor, iar dacă creanța este certă, lichidă și exigibilă, cu valoare ce va depăși 50% din masa creadală a debitorui, se va formula cerere de atragere a răspunderii patrimoniale a administratorului debitorului.
Care sunt pașii pe care trebuie să-i urmeze un eventual client care dorește să apeleze la serviciile cabinetului de insolvență ?
În primul rând, potențialul client va solicita o programare. În acest sens, va trimite în format PDF pe adresa de e-mail actele și înscrisurile în susținere, pentru a fi evaluate de practicianul în insolvență. Astfel, în funcție de complexitatea cauzei, în funcție de durata acțiuni civile preconizate, se va stabili ce documente mai sunt necesare, taxa de timbru judiciar, onorariu provizoriu, etc. Toate stau la baza respectării secretului profesional (client – practician în insolvență).
Practicianul în insolvență, va propune fie o convorbire telefonică la o anumită dată și oră și / sau o întâlnire față în față, în funcție de agenda profesională, termenele stabilite de instanțe în cadrul dosarelor civile aflate pe rol.
Când nu se poate ajuta clientul, cum îl consiliați pentru a se găsi o soluție optimă problemei sale ?
Potențialul client nu poate fi ajutat de practicianul în insolvență, când nu are răbdare, calm, față de munca profesionistului, când caută soluții și la concurență, când nu are încredere în profesionalismul practicianului, când cauza a fost judecată de o instanță de judecată superioară (Curtea de Apel) și a rămas definitivă și irevocabilă, etc.
Există vreo certitudine în procesul de recuperare a creanțelor ? Ce rezultate se pot promite / garanta, ce nu se poate garanta ?
Certitudinea creanței este în primul rând de respectare a celor trei condiții din Codul civil: să fie certă, lichidă și exigibilă. Gradul sau certitudinea recuperării unei creanțe, de cele mai multe ori chirografară, este influențată: de valoarea patrimoniului, de masa creanțelor (suma totală a tabelului definitiv consolidat, publicat în B.P.I.), de gradul de uzură fizică și morală a bunurilor (sub formă de mijloace fixe și obiecte de inventar) evaluate la nivelul prețurilor actuale de piață de un evaluator autorizat și de ce procentul ce îl deține creanța în totalul pasivului debitorului.
Deci, probabilitatea de recuperare ține de împrejurările aleatorii menționate și de aplicarea unui algoritm matematic de calcul. Nu se poate garanta niciodată un procent de recuperare de 100%. Nu se merge niciodată pe principiul “de a se îmbăta cu apă rece clientul”, cu vorbe meșteșugite – ce vrea să audă clientul, fără ca argumentele să fie susținute de probe concludente / durabile.
Care este evoluția pieței de recuperări de creanțe / a proceselor de insolvență din ultimii 10 ani din România ? A crescut numărul firmelor / instituțiilor care au nevoie de consultanță în acest sens sau dimpotrivă ? Cum a afectat situația economică generată de pandemie această statistică ?
Piața este în continuă creștere cu o rată medie anuală de 70%. În prezent există circa 30 de societății care angajează aproximativ 1.500 de persoane. A devenit o practică obișnuită ca băncile, asiguratorii, companiile de telecomunicații, să externalizeze recuperarea de creanțe Acest domeniu a explodat din 2007, aproximativ 225.000 cazuri, în valoare de 140 milioane euro, s-a mai domolit la 27% pe 2015, în comparație cu 2014, din punct de vedere al volumului de creanțe domestice.
În același timp, valoarea creanțelor totale existente la nivel economic la finalul anului 2017 (ultimul an pentru care există centralizate toate datele financiare) se apropie de valoarea record de 350 miliarde de lei, dublul anului 2008, anul de boom economic premergător ultimei crizei financiare.
Comparativ cu creanțele nedomestice, piața înregistrează o continuă scădere de la 4 – 5.000 de dosare / anual, la circa 1.500 dosare, multe dintre ele cu debitori fără patrimoniu, deci cu un grad mic de recuperare.
Criza medicală generată de pandemie, a dus la o incertitudine din punct de vedere comercial / economic, atât în ceea ce privește cifra de afaceri, cât și ca număr de salariați pe cap de agent economic.
Astfel, volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul s-a majorat ușor în primele șase luni ale anului 2020, comparativ cu nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2019 (+ 0,5%), pe seama majorării vânzărilor de produse alimentare (+1,7%).
În cadrul mărfurilor nealimentare este de remarcat scăderea volumului vânzărilor de textile, îmbrăcăminte, încălțăminte (-27,8%).
Trebuie menționat și comportamentul la nivelul consumatorilor care, începând cu luna martie, s-au reorientat spre comerțul prin intermediul caselor de comenzi sau prin internet, acesta înregistrând o creștere de 39,3%.
Numărul mediu al salariaților, calculat ca medie aritmetică a efectivelor lunare, în primele 6 luni ale anului 2020 a fost de 4.944,1 mii persoane, în scădere cu 0,6% față de aceeași perioadă a anului 2019. În structură distribuția a fost următoarea: salariați din sectorul bugetar reprezintă 19,6%, din totalul salariaților din economie, în timp ce cei din sectorul concurenței 80,4%.
Reducerea numărului mediu al salariaților a fost cauzată exclusiv de efectele pandemiei. Astfel, în ianuarie (+0,6%), februarie (+0,5%), martie (+0,5%), aprilie (-1,4%), mai (-1,7% și iunie (-1,7%). În condițiile în care în perioada ianuarie – iunie 2020 comparativ cu aceeași perioadă din 2019 numărul locurilor de muncă a scăzut cu 30,8 mii locuri de muncă în regim salarial.
Care sunt principalele avantaje pentru care ar trebui să apeleze o firmă / instituție la cabinetul dvs. în astfel de litigii economice, în detrimentul auto – reprezentării ?
Profesionalismul și modul corect de abordare al acțiunilor civile de către practicianului în insolvență, recunoscut de instanțele de judecată.
Explicați-ne, în câteva cuvinte, procedura (workflow-ul, pașii) procesului, de când sunteți abordat de client până când treaba dvs se termină. Putem vorbi de o rată de reușită (în %) în procesele de insolvență ?. Dacă da, care este în cazul cabinetului dvs. ?
Acțiunea practicianului în insolvență începe odată cu încheierea unui contract profesional cu clientul, fie că este creditor sau administrator statutar ce reprezintă debitorul. Dosarul apare ulterior pe portalul instanței în baza unei cereri de judecată, la care se atașează probe doveditoare și o taxă judiciară de 200 lei și se finalizează, odată cu recuperarea creanței în cauză, atragerea răspunderii matrimoniale sau viceversa.
Nu se poate vorbi de o rată de reușită la nivelul cabinetului în condițiile în care acesta are o perioadă mică de funcționare (3 ani), iar în medie un dosar de insolvență durează între 1,5 ani și 3 ani, durată ce se poate prelungi și până la 10 ani sau chiar mai mult.
Care este modalitatea de aducere la cunoștință a soluțiilor către clienți ?
În cât mai scurt timp, de regulă 30 de zile, în condițiile în care Legea nr. 85 din 2014 prevede ca obligație pentru practicianul în insolvență de a publica lunar în Buletinul Procedurilor de Insolvență (B.P.I.) un raport de activitate, până pe 5 ale lunii următoare, aferent lunii precedente.
Ce costuri presupune pentru clienții dvs accesarea serviciilor cabinetului de insolvență ?
Costurile minime sunt legate de corespondența cu grefa instanței de judecată legate de notificări, adrese, rapoarte lunare, convocări, proces verbal de ședințe, (trimiterea prin poștă cu confirmare de primire), care de regulă nu depășesc 200 lei – 300 lei / lună, respectiv, cheltuiala cu deplasarea practicianului de insolvență la termenul din dosarul cauzei, ce de regulă este trimestrial, și este influențat de distanța dintre locul de domiciliu al acestuia și instanța municipală, care de regulă nu depășește 150 lei – 200 lei / trimestru.
Alte costuri sunt legate de timpul alocat analizei speței (jurisprudenței) din dosarul în cauză și mai ales redactarea elementelor / etapelor de procedură enumerate, care necesită un timp cumulat la 10 ore – 20 ore / lună și, nu în ultimul rând, un onorariu de succes de 1% – 3%.
Este un proces de lungă durată – cât timp trece până se stinge, de obicei, litigiul?
Cu siguranță poate fi un proces scurt sau lung din punct de vedere al duratei, influențat în mare măsură de complexitatea litigiului din punct de vedere al jurisprudenței, de masa credală a debitorului, de valoarea evaluată a patrimoniul debitorului, de modul cum actele contabile, registrele contabile, contractele comerciale, au intrat / nu au intrat în posesia practicianului în insolvență, de modul cum a fost condusă evidența financiar – contabilă a debitorului, de modul de colaborare cu ceilalți participanți la procedură, etc.
Care sunt principalele sarcini pe care le îndeplinește în cazurile de insolvență practicianul și cum colaborează cu părțile implicate în acest proces ?
Principalele atribuții ale administratorului judiciar sunt:
- a) examinarea situației economice a debitorului și a documentelor depuse la grefa instanței, după caz, și întocmirea unui raport prin care să propună fie intrarea în procedura simplificată, fie continuarea perioadei de observație în cadrul procedurii generale și supunerea acelui raport aprobării judecătorului-sindic, într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depăși 20 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;
- b) examinarea activității debitorului și întocmirea unui raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență, cu menționarea eventualelor indicii sau elemente preliminare privind persoanele cărora le-ar fi imputabilă și cu privire la existența premiselor angajării răspunderii acestora, precum și asupra posibilității reale de reorganizare a activității debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea și depunerea la dosarul cauzei, într-un termen stabilit de judecătorul-sindic, dar care nu va putea depăși 40 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;
- c) întocmirea actelor prevăzute la art. 67 alin. (1), în cazul în care debitorul nu și-a îndeplinit obligația respectivă înăuntrul termenelor legale, precum și verificarea, corectarea și completarea informațiilor cuprinse în actele respective, când acestea au fost prezentate de debitor;
- d) elaborarea planului de reorganizare a activității debitorului, în funcție de cuprinsul raportului prevăzut la lit. a);
- e) supravegherea operațiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului;
- f) conducerea integrală, respectiv în parte, a activității debitorului, în acest ultim caz cu respectarea precizărilor exprese ale judecătorului – sindic cu privire la atribuțiile sale și la condițiile de efectuare a plăților din contul averii debitorului;
- g) convocarea, prezidarea și asigurarea secretariatului ședințelor adunării creditorilor sau ale acționarilor, asociaților ori membrilor debitorului persoană juridică;
- h) introducerea de acțiuni pentru anularea actelor sau operațiunilor frauduloase ale debitorului, încheiate în dauna drepturilor creditorilor, precum și a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operațiuni comerciale încheiate de debitor și a constituirii unor garanții acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;
- i) sesizarea de urgență a judecătorului – sindic în cazul în care constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile de procedură;
- j) denunțarea unor contracte încheiate de debitor;
- k) verificarea creanțelor și, atunci când este cazul, formularea de obiecțiuni la acestea, notificarea creditorilor în cazul neînscrierii sau înscrierii parțiale a creanțelor, precum și întocmirea tabelelor de creanțe;
- l) încasarea creanțelor, urmărirea încasării creanțelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de către debitor înainte de deschiderea procedurii, formularea și susținerea acțiunilor în pretenții pentru încasarea creanțelor debitorului, pentru aceasta putând angaja avocați;
- m) încheierea de tranzacții, descărcarea de datorii, descărcarea fideijusorilor, renunțarea la garanții reale, cu condiția confirmării acestor operațiuni de către judecătorul – sindic;
- n) sesizarea judecătorului – sindic în legătură cu orice problemă care ar cere o soluționare de către acesta;
- o) inventarierea bunurilor debitorului;
- p) dispunerea evaluării bunurilor debitorului, astfel încât aceasta să fie realizată până la data stabilită pentru depunerea tabelului definitiv al creanțelor;
- q) transmiterea spre publicare în B.P.I. a unui anunț cu privire la depunerea la dosar a raportului de evaluare, în termen de două zile de la depunere.
Colaborează cu judecătorul sindic, administratorul special, președintele comitetul creditorilor, creditorul majoritar, etc.
Dr.ec. Viorel Crăciuneanu
Foto: Pexels.com
Site-ul www.craciuneanu.ro vă oferă informații despre protecția fiscală, financiară a mediului de afacerii național, a întreprinderilor mici și mijlocii după pandemia generală de coronavirus, dezvoltarea unui sistem de control managerial pentru instituțiile publice și private, la nivel european, insolvență, expertiză / consultanță contabilă și fiscală, resurse umane, protecție și asigurări sociale, contabilitate. Ne interesează tot ce se întâmplă în domeniile: economic, fiscal, financiar și al asigurărilor sociale de sănătate.
Aveți nevoie de un specialist în insolvență? Ne puteți contacta aici:
Viorel Crăciuneanu
Cabinet de insolvență | Expert contabil
Tel: +40729841301
E-mail: contact@craciuneanu.ro
0 Comments on "11 întrebări pe care ai vrut să le pui unui expert contabil și specialist in insolvenţă"