Analiza expertului în anticorupție. Sistemul de control intern managerial o cerință actuală

Analiza expertului în anticorupție. Sistemul de control intern managerial o cerință actuală

Într-o lume în care accesul la informaţii este accesibil, a apărut necesitatea introducerii unor sisteme de control intern puternice, în cadrul cărora să se poată aplica standarde recunoscute în plan internaţional şi care să fie înţelese în mod unitar, atât în sectorul public cât şi în cel privat, în vederea însănătoşirii economiilor naţionale şi a asigurării succesului pe pieţele de capital.

Un control intern puternic furnizează asigurare şi încredere pentru naţiunile şi organizaţiile internaţionale cu care o ţară intră în relații, indiferent de domeniu^[1]. Sistemele de control intern ar trebui să includă mecanisme care să garanteze că se detectează şi se corectează slăbiciunile proprii, precum şi erorile şi neregularităţile operaţiunilor efectuate şi dacă este necesar, să se procedeze la recuperarea sumelor corespunzătoare.

Aceste sisteme solicită un echilibru adecvat între costul presupus de verificare a unui domeniu bugetar şi beneficiile aduse de respectivul control. Sistemele de control intern ar trebui să fie fundamentate pe un lanţ de proceduri de control în care, la fiecare nivel, să se ţină seama de anumite obiective specifice.

În trecut. Deoarece în anii ’90 au avut loc în lume o serie de scandaluri financiare care au scos în evidență un comportament lipsit de etică și transparență al celor care conduceau marile companii, s-a pus tot mai mult în discuție conceptul de guvernanță corporativă, care reprezintă mecanismele după care o companie este condusă și controlată.

Multe dintre afacerile acestor organizații au avut un impact global. Unele dintre ele au distrus definitiv încrederea în bancheri, în centrul financiar istoric american Wall Street şi în bursă.

Aceste evenimente au atras atenţia şi aprecierea managerilor, răspunderea profesioniştilor şi a celor ce reglementează acest domeniu în întreaga lume. În SUA, Congresul a reacţionat prin reforme în domeniul auditului, răspunderii şi conducerii comune, care reprezintă elemente ale bunei guvernanțe, aplicarea unor legi federale unitare^[2], ce a avut repercusiune în întreaga lume, atât prin faptul că standardele proprii au fost aplicate unor companii comerciale străine de pe piaţa americană, cât şi prin faptul că alte naţiuni au studiat prevederile acestuia şi au acţionat în folosul propriu. Reforma în sectorul privat nu a trecut neobservată de sectorul public, care deține în majoritatea ţărilor o porţiune semnificativă din economia națională.

Drept consecință, s-a publicat „Cartea Albă” ^[3] a reformelor manageriale în cadrul serviciilor Comisiei Europene, care are la bază: cultura serviciilor în cadrul unei culturii organizaționale care presupune existența unor manageri responsabili ce își asumă integral responsabilitățile și dau dovadă de transparență totală; o planificare și o programare strategică a activităților prin stabilirea priorităţilor, repartizarea şi utilizarea eficientă a resurselor; dezvoltarea resurselor umane, printr-o nouă politică de personal; gestiunea financiară, auditul şi controlul care sunt considerate ca elemente fundamentale ale reformei.

Ulterior, Comisia Europeană, a elaborat un document de referință care a avut ca scop principal îndrumarea în implementarea cerințelor de control intern și audit intern^[4]. În acest sens, Curtea Europeană a Auditorilor (ECA), a emis un dispozitiv^[5], ce are ca principiu un sistem de control care trebuie să se bazeze pe o structură în lanţ și care trebuie să obţină rezultate ce sunt înregistrate şi comunicate într-o formă comună.

Odată cu intrarea în Uniunea Europeană a noilor ţări membre şi cu alocarea fondurilor către acestea, s-a dorit respectarea principiilor stabilite în Cartea Albă și implementarea unui cadru unitar de control intern în toate entitățile publice, în vederea analizării modului în care sunt acestea administrate.

În prezent. În vederea consolidării unui sistem de control intern managerial al entităților publice, în țara noastră, a fost actualizat un Ordin^[6]. În procesul de implementare a sistemului de control intern managerial ce recomandă parcurgerea unor etape, ce implică:

A.Stabilirea obiectivelor generale și specifice. Pentru asigurarea realizării obiectivelor și funcționării sistemului de control intern managerial, fiecare angajat trebuie să cunoască atât scopul și obiectivele instituției, respectiv pe cele ale compartimentului din care face parte, cât și rolul său și atribuțiile postului, stabilite prin fişa postului.

B.Stabilirea activităților și procedurilor pentru realizarea obiectivelor specifice. Scopul elaborării unei proceduri este de a stabili și descrie pașii ce trebuie urmați pentru desfășurarea unui proces sau a unei activități, a modalităților de lucru, regulilor de aplicat și a responsabilităților ce le revin persoanelor implicate în desfășurarea procesului sau activității ce face obiectul procedurii.

C.Identificarea și gestionarea riscurilor. Identificarea riscurilor este practic un proces permanent, care se realizează în funcţie de gradul de maturitate al entității publice și experiența acesteia în procesul de management al riscurilor.

D.Elaborarea registrului de riscuri pe compartimente și la nivelul entității.

E.Stabilirea modalităților de dezvoltare a sistemului de control intern managerial, de regulă în baza unui Program actualizat anual, pe baza măsurilor stabilite de conducătorii compartimentelor, în procesul de autoevaluare.

F.Inventarierea documentelor, a fluxurilor de informații, a proceselor și a modului de comunicare între structurile entității și alte entității.

G.Managementul documentelor (interne şi externe). Proces care constă în principal în intrarea şi înregistrarea documentelor, analiza şi distribuirea acestora, prelucrarea, elaborarea răspunsurilor, revizuirea acestora, avizarea, aprobarea, ieşirea documentelor, distribuirea la destinatarul final şi arhivarea. În acest sens se creează un control integrat asupra ciclului de viaţă al documentelor, precum şi o accesibilitate uşoară la acestea pentru conducere şi angajaţii entităţii publice.

H.Autoevaluarea realizării obiectivelor generale și a celor specifice. Sistemul de monitorizare a desfăşurării activităţilor, stabilit la începutul fiecărui an la nivelul fiecărui compartiment de la primul nivel de conducere, având declarate obiectivele specifice, activităţile, rezultatele aşteptate, inclusiv indicatorii de performanţă, se aplică pentru evaluarea rezultatelor obţinute, respectiv a indicatorilor de performanţă stabiliţi ca ţinte de realizat, pe o perioadă determinate.

I.Elaborarea procedurilor pe procese sau activități, pe baza modelului de procedură.

J.Programul de pregătire profesională a personalului.

Toate aceste paliere sunt parcurse pe perioada unui an calendaristic de către o Comisie de monitorizare și un secretar tehnic, în baza unei decizii interne a managerului instituției publice. În condițiile, în care membrii Comisiei sunt numiți din cadrul coordonatorilor de compartimente, birouri, secții, etc.

Se recomandă, colaborarea Comisiei cu un consultant extern de specialitate pentru fluidizarea transferului de cunoștințe, în marea majoritate tehnice, cu toate că, de regulă structurile de audit nu sunt de acord cu această abordare și propun, participarea la cursurile de specialitate a membrilor Comisiei, sau cel puțin a secretarului tehnic, măsură care de regulă este sortită eșecului / nu are sorți de izbândă.

Dr.ec. Viorel Crăciuneanu

[1]financiar, economic, politic, social, sau mediu.

[2]cum ar fi spre exemplu “Legea Sarbanes-Oxley”, care a fost adoptată în anul 2002.

[3]Cartea albă a comitetului regiunilor privind guvernanța pe mai multe nivelui, Jurnalul Oficial al U.E. din 04.09.2009.

[4]care a fost denumit ”Bine ați venit în lumea Controlului Financiar Public Intern (CFPI)” https://lege5.ro/Gratuit/gmzdkmrygi3q/aspecte-privind-armonizarea-legislatiei-in-domeniul-controlului-financiar-public-intern-cu-legislatia-si-standardele-europene-si-internationale

[5]Decizia nr. 2 din 18 martie 2004,.

[6]Ordinul emis de Secretariatul General al Guvernului nr. 600 din 20.04.2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităţilor publice, în vigoare de la 07.05.2018. Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 387 din 07.05.2018, completat cu Ordinul nr. 1054 din 08.10.2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind coordonarea şi supravegherea prin misiuni de îndrumare metodologică a stadiului implementării şi dezvoltării sistemului de control intern managerial la entităţile publice. Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 847 din 18.10.2019.

 Foto: Pixabay

Site-ul www.craciuneanu.ro vă oferă informații despre protecția fiscală, financiară a mediului de afacerii național, a întreprinderilor mici și mijlocii după pandemia generală de coronavirus, dezvoltarea unui sistem de control managerial pentru instituțiile publice și private, la nivel european, insolvență, expertiză / consultanță contabilă și fiscală, resurse umane, protecție și asigurări sociale, contabilitate. Ne interesează tot ce se întâmplă în domeniile: economic, fiscal, financiar și al asigurărilor sociale de sănătate.

Aveți nevoie de un specialist în insolvență? Ne puteți contacta aici:

Viorel Crăciuneanu
Cabinet de insolvență | Expert contabil
Tel: 0729841301
E-mail: contact@craciuneanu.ro