Analiza în pandemie a economiei româneşti

Analiza în pandemie a economiei româneşti

Nu putem să îndulcim din vorbe situaţia noastră financiară şi socială. Fiecare o trăieşte pecont propriu. Economia României şi cea internaţională / globală trec în aceste zile, săptămâni, luni, probabil prin cele mai grele încercări de la finele celui de-al doilea Război Mondial. Instituţiile publice, şi cu atât mai mult mediul privat, sunt greu puse la încercare.

Ne aflăm într-un moment în care, nu doar pentru legislaţia din România, ci şi pentru cea europeană, se pune
problema unei priviri profunde şi de ansamblu asupra modului în care poate sau trebuie să aibă loc restructurarea
întreprinderilor.

Călătoriile, transportul, cazarea, alimentaţia, recreerea sau cultura contribuie cu aproape 10 % din P.I.B. – ul U.E.
şi constituie o sursă esenţială de locuri de muncă şi de venituri în numeroase regiuni europene. În condiţiile, în
care 267 de milioane de europeni (62 % din populaţie) fac cel puţin o călătorie privată de agrement pe an, iar 78
% dintre europeni îşi petrec vacanţele în ţara lor de origine sau în altă ţară din U.E.

Revoluţia digitalizării a schimbat modelul de business ale secolului al XXI – lea, acesta nu priveşte neapărat doar
tehnologia, ci şi impactul asupra condiţiilor de lucru / de trai: meserii noi, calificări noi, stabilirea salariilor în
funcţie de productivitatea muncii / eficienţa muncii, colectarea contribuţiilor şi a taxelor într-un procent mai
mare cu costuri mai mici, dialogul social dintre patron şi angajat în mod solidar / real, formarea profesională,
etc.

Durata medie de viaţă a unei companii este, la noi, la români, de zece ani, adică foarte puţin, dacă ne raportăm la
cei 30 de ani de capitalism românesc. Pentru că nicio companie, oricât de mică sau mare ar fi, oricât de
cunoscută sau mai puţin cunoscută ar fi, nu este lipsită de vulnerabilităţi şi crize financiare.
În mediul economic, starea de insolvenţă e privită ca o boală – ea poate fi anticipată: cu politici la nivel naţional
de sprijinire a debitorului, cu mecanisme de alertă atunci când debitorul nu a efectuat anumite tipuri de plăţi, cu
servicii de consiliere furnizate de către organizaţii publice sau private, cu măsuri de stimulare, în temeiul
dreptului intern, pentru părţile terţe care deţin informaţii relevante despre debitor, cum ar fi: contabilii,
autorităţile fiscale şi autorităţile de asigurări sociale, care să semnaleze debitorului evoluţiile negative.

Practicienii, au o misiune grea pentru că trebuie să lucreze la un înalt nivel de performanţă: fie trebuie să redea
circuitului economic companii viabile după reorganizare, capabile să creeze noi locuri de muncă, produse şi
servicii competitive pentru piaţă, fie să elimine acele companii care nu respectă regula jocului.

O fotografie a economiei româneşti, ce ne poate permite să încercăm protejarea creditorilor chirografari în faţa
marilor creditori şi să reglăm anumite elemente la nivel macroeconomic. Pe bază de argumente şi profesionalism
putem să facem ca lucrurile să progreseze.

La nivelul economiei, criza COVID-19 s-a manifestat diferit, în funcţie de domeniul de activitate, de mărimea
firmelor, dar şi în funcţie de modul în care firmele au ştiut şi au putut să se adapteze, să se remodeleze, să se
reinventeze. În această perioadă, cei mai mulţi reprezentanţi ai mediului de afaceri au resimţit şi au evidenţiat
faptul că sectorul privat a fost şi este mult mai expus în faţa efectelor crizei, din punctul de vedere al păstrării şi
remunerării personalului, decât sectorul public, unde salariile nu au fost afectate şi nu s-au operat disponibilizări
sau trimitere în şomaj tehnic.

În ceea ce priveşte întreprinderile publice. Este foarte interesant de studiat fenomenul din punct de vedere a
faptului că restructurarea presupune măsuri dure care provoacă suferinţa atât mediului de afaceri care era
conectat cu întreprinderea respectivă, cât şi posibil salariaţilor sau celor care atribuţii de conducătoare din aceea
întreprindere. Din păcate, de multe ori în întreprinderile de stat nu există obiective coerente şi raportate la pieţele
sau clienţii specifici.

Obiectivele sunt de multe ori pur formale, puse doar de dragul de a avea acest management pe care îl cere noua
societate şi, prin urmare, nu are cum să fie o comparaţie sau o analiză strict obiectivă: în baza unui plan de
reorganizare, în baza unor acte lunare / trimestriale transmise către creditori, recuperări de creanţe şi vânzări de
active nefolositoare procedurii.

Pierderea de clienţi presupune scăderea vânzărilor, creşterea costurilor fixe în continuare şi practic tot timpul
compania se va afla sub prag de rentabilitate într-o spirală din care nu ştii cum să te opreşti. exemplul companiei
Oltchim, care atunci când a intrat în procedura de insolvenţă avea vânzările mici şi foarte multe blocaje. Radetul, care este o companie care deşi are clienţi oarecum captivi cărora le era greu să se debranşeze, nu identifică
măsuri în procesul financiar, menite să poată ieşi din insolvenţă.

Complexul Energetic Hunedoara, producător de energie aflat în insolvenţă, şi Societatea Naţională de Închideri
Mine Valea Jiului ar putea primi în acest an ajutoare de stat în sumă totală de 138,17 milioane lei pentru
închiderea minelor de cărbune necompetitive, potrivit unor proiecte de Hotărâre a Guvernului.

Din suma totală, 109,17 milioane lei sunt destinate Complexului Energetic Hunedoara, iar 29 milioane lei pentru
Societatea Naţională de Închideri Mine Valea Jiului, ajutoarele de stat urmând a fi suportate integral de la
bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri aprobat pe anul 2020, ca
urmare unui management deficitar.

În contextul creat de pandemie, industria aviatică a avut foarte mult de suferit din cauza măsurilor de suspendare
a zborurilor luate de autorităţile române şi europene pe perioada stării de urgenţă şi a restricţiilor de călătorie
rămase pe perioada de alertă.

Începând cu 1 iulie, Blue Air a reluat zborurile regulate către un număr de 29 de destinaţii şi planifică să revină
la cel puţin 47 de destinaţii odată cu încetarea stării de alertă şi cu suspendarea tuturor restricţiilor de către
autorităţile statelor în care operează. Pentru a putea asigura reluarea în bune condiţii a zborurilor regulate şi
onorarea tuturor obligaţiilor asumate către pasagerii, angajaţii şi partenerii săi, Blue Air Aviation S.A. a apelat la
procedura de concordat preventiv, în timp ce pierderile directe generate de pandemie vor fi acoperite prin
ajutorul de stat aprobat de către Guvernul României prin Memorandum-ul adoptat în data de 23 aprilie 2020,
deci tot de la bugetul de stat, cu premiză faptului că fondurile se vor rambursa într-un final din bugetul U.E.

Activitatea de turism a fost foarte afectată din cauza măsurilor impuse în contextul pandemiei. În luna iunie
2020, activitatea a început să se desfăşoare timid, cu o modestă creştere a cifrei de afaceri, faţă de nivelul spre
zero din aprilie – mai 2020, iar în iulie 2020, activitatea a ajuns abia la jumătate din valoarea celei din iulie 2019.
Specialiştii din domeniu estimează că peste 50 % din firmele din turism şi sectorul HoReCa vor intra în
insolvenţă în septembrie – octombrie 2020. O soluţie viabilă ar putea fi granturile – fonduri guvernamentale
nerambursabile.

Agricultura nu a suferit din cauza pandemiei, însă se menţionează probleme cauzate de lipsa forţei de muncă şi
de seceta prelungită. În construcţii sunt probleme cu cash-flow-ul, astfel că încasările se adună / cumulează mai
greu, afacerile nefiind însă afectate. Sectorul afacerilor imobiliare a scăzut însă, relativ moderat, începând cu cea
de-a doua jumătate a lunii martie – iunie 2020, însă odată cu programul ‘’Noua Casă’’, care va fi funcţional din
15 august, se speră la o relansare şi în acest domeniu, ţinta pentru acest an este menţinerea cifrei de afaceri la
nivelul anului 2019.

Producătorii de mobilă spun că sunt semne de relansare a activităţii, însă apreciază că cifra de afaceri va fi foarte
greu de recuperat. Sectorul morărit – panificaţie a fost afectat din cauza imposibilităţii distribuţiei produselor din
programul guvernamental ’’Lapte şi corn’’, însă, pe de altă parte, a înregistrat o cerere mare pe piaţă de produse
precum făină şi mălai, astfel că, per ansamblu, scăderile sunt moderate faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
În sectorul serviciilor profesionale suport, cele mai afectate au fost cele logistice, de transport şi curăţătorii
chimice, scăderea activităţii oglindită în cifra de afaceri fiind ‘’dramatică’’, vânzările din domeniul auto au
scăzut considerabil faţă de perioada similară a anului 2019, iar in iunie 2020 au ajuns abia la 50 % din nivelul
anului 2019.

Producători agricoli au început să se promoveze puternic pe internet, restaurantele şi-au dezvoltat servicii de
home-delivery, folosind personalul pe post de curieri, alţii şi-au extins vânzările prin intermediul website-urilor
şi platformelor specializate. Chiar şi metodele de plată au suferit modificări, întrucât atât operatorii, cât şi clienţii
preferă metodele cashless, considerate mai în siguranţă.

În sectorul pensiilor private, NN Pensii, o divizie a grupului olandez NN Group NV, cel mai mare fond de pensii
din România, şi-a vândut până la începutul lunii mai 2020 acţiunile pe care le deţinea la compania germană de
plăţi online Wirecard cu doar câteva săptămâni înainte ca acestea să intre în insolvenţă, o scăpare ca prin
urechile acului pentru cei două milioane de români care au pensii la NN Pensii. Potrivit legislaţiei din România,
fondurile de pensii trebuie să îşi investească cea mai mare parte a activelor pe piaţa locală, doar o mică parte din
active putând fi investite în acţiuni străine pentru diversificare.

Pericolul extinderii economiei subterane este unul semnificativ. Sunt avansate semnale din diverse domenii că,
urmare a facilităţilor oferite de stat prin intermediul şomajului tehnic, există oameni de afaceri care au închis
oficial business-urile, pentru a beneficia de facilităţi, şi îşi oferă serviciile în zona gri, neimpozabilă. Nu aşa vom
trece peste criză, nu aşa vom depăşi această perioadă fără precedent.

Statistici. O statistică citată de noua directivă europeană arată că 99 % dintre agenţii economici din U.E. sunt
întreprinderi mici şi mijlocii. În anul 2019 şi-au suspendat activitatea 14.000 de companii, iar alte peste 30.000
s-au dizolvat. În condiţiile, în care în primele şase luni din 2020 sau înmatriculat 49.051 în comparaţie cu 77.940
cu perioada precedentă, cu o scădere de 37,07 %. Numărul societăţilor comerciale şi persoanelor fizice
autorizate intrate în insolvenţă a scăzut cu 26,16 % în primele şase luni din 2020, comparativ cu perioada similară a anului trecut, la 2.360 insolvenţe. Cele mai multe firme şi P.F.A. – uri intrate în insolvenţă au fost
înregistrate în Bucureşti, respectiv 423, în scădere cu 23,23 % faţă de perioada ianuarie – iunie 2019. Pe locurile
următoare în ierarhia insolvenţelor se află judeţele Bihor cu 211, Constanţa cu 140 şi Cluj cu 139. Pe domenii de
activitate, în primele şase luni, cel mai mare număr de insolvenţe s-a înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu
amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, de 676, în construcţii de 372 şi în industria prelucrătoare
de 297.

Recomandări.

1. Operatorii trebuie, în primul rând, să îşi evalueze bugetele disponibile şi să hotărască dacă îşi menţin
businessurile deschise. Ideal ar fi să identifice surse adiacente de venit, care să le permită să rămână în contact
cu piaţa şi consumatorii. Aici, putem vorbi despre takeaway, livrări de mâncare, private cooking, crearea de
produse de băcănie sau catering, activităţi nu doar generatoare de venituri, ci şi care ar putea ţine în picioare
cotele de piaţă deja existente.
2.Firmele au alternativa de a dezvolta servicii similare la preţuri mici / medii, dar care să le asigure
supravieţuirea.
3.Acordarea de către sistemul bancar a unor linii de finanţare cu dobândă subvenţionată. Atfel, antreprenorul să
poată analiza cu banca şi să îşi asigure rapid o linie de finanţare cu care să – şi reconfigureze business-ul, să
devină activ în mediul online, să deţină capital pentru producţie, servicii.
4.Dezvoltarea unor platforme de business online în care cererea şi oferta să se regăsească într-un mod simplu şi
eficient. De la prezentarea de produse şi servicii, la cursuri şi tutoriale de business, antreprenorii pot să pună la
punct o cultură comercială unitară comună pentru a susţine economia reală.
5.Amplificarea curentului ,,Cumpăraţi produse româneşti’’ a căpătat o relevanţă şi mai mare. De la micii
producători agricoli, la servicii de training şi consultanţă, antreprenorii şi clienţii sunt îndemnaţi să susţină
mediul de afaceri local.
6.Eliminarea iniţiativelor de modificare prin legi paralele a procedurilor de insolvenţă, fără consultarea celor
implicaţi direct în astfel de proceduri – creditori, organizaţiile profesionale ale practicienilor în insolvenţă,
antreprenoriat.
7.Crearea unui set de reguli comune, de tipul ghidurilor de bune practici, uniform aplicabile tuturor creditorilor,
respectarea principiilor fundamentale ale insolvenţei, creşterea gradului de protecţie / independenţă conferită
poziţiei de practician în insolvenţă.
8.Crearea mecanismelor de avertizare timpurie în privinţa societăţilor cu risc de insolvenţă, încurajarea apelării
la procedurile de prevenţie a insolvenţei şi de reorganizare judiciară, introducerea de stimulente fiscale pentru a
sprijini aceste societăţi să depăşească starea de dificultate financiară.
9.Supravegherea activităţii debitorului legate de plăţi, contracte, acte şi operaţiuni. Efectuarea de acte
procedurale, cum ar fi convocarea Adunări Generale / a Comitetului de Creditori, procese verbale, rapoarte
trimestriale / lunare / asupra fondurilor. Demersuri de valorificare în cadrul procedurilor de licitaţii / negocieri.
Inventarierea bunurilor debitoarei şi evaluarea bunurilor din patrimoniul debitorului. Pentru a se limita
interacţiunea umană, se recomandă ca documentaţiile / etapele procedurale să fie comunicate, în această
perioadă, în format digital (electronic) sau prin fax.
10.Relaţia practicianului cu alte instituţii / autorităţi. Pe fondul comunicărilor existente şi amplificate în mediul
online, instuţiile şi autorităţile cu care practicienii în insolvenţă intră în contact nu şi-au suspendat activitatea în
această perioadă, ci cel mult au restrâns-o pentru a se evita cât mai mult contactul direct între persoane. Astfel,
activitatea de publicare şi de furnizare a B.P.I. se realizează în continuare prin mijloace electronice (e-mail, fax).
La fel, comunicarea cu Secretariatul General U.N.P.I.R., Filialele U.N.P.I.R., A.N.A.F., O.N.R.C. precum şi cu
majoritatea instituţiilor şi autorităţilor care au transmis că îşi continuă activitatea.

(articol apărut și în cotidianul Adevărul)

Dr.ec. Viorel Crăciuneanu

Foto: Pexels.com

Site-ul www.craciuneanu.ro vă oferă informații despre protecția fiscală, financiară a mediului de afacerii național, a întreprinderilor mici și mijlocii după pandemia generală de coronavirus, dezvoltarea unui sistem de control managerial pentru instituțiile publice și private, la nivel european, insolvență, expertiză / consultanță contabilă și fiscală, resurse umane, protecție și asigurări sociale, contabilitate. Ne interesează tot ce se întâmplă în domeniile: economic, fiscal, financiar și al asigurărilor sociale de sănătate.

Aveți nevoie de un specialist în insolvență? Ne puteți contacta aici:

Viorel Crăciuneanu
Cabinet de insolvență | Expert contabil
Tel: +40729841301
E-mail: contact@craciuneanu.ro