Analiza profesorului. Păreri pro și contra cu privire la amnistierea fiscală

Analizând istoricul amnistierii fiscale în țara noastră, observăm că aceasta a avut atât scopul de a colecta mai mulți bani la buget, cât şi acela de a încheia situații fiscale generate de ambiguități în formularea legislativă fapt care a lăsat loc la interpretări şi implementări diferite.

Amnistia se aplică de regulă, atât pentru persoane fizice sau juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică, persoane fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, unităţi administrativ-teritoriale sau subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiului Bucureşti ori instituţii publice.

La fel ca alte state europene şi în acord cu direcţiile propuse de Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare care susţin măsurile de conformare voluntară^[1], guvernul român a optat pentru anularea unor debite faţă de buget pentru a uşura situaţia operatorilor economici afectaţi de suspendarea activităţii pe starea de urgenţă. Potrivit unei Hotărâri de Guvern^[2], firmele vor beneficia de amnistie fiscală pentru dobânzi, penalități și alte accesorii datorate, dacă vor achita principalul restanțelor până la data de 15 decembrie 2020.

Potrivit acesteia, dobânzile, penalităţile şi toate accesoriile aferente obligaţiilor bugetare principale, restante la data de 31 martie 2020 inclusiv, se anulează dacă sunt îndeplinite individual următoarele condiţii:

1. a) contribuabilii trebuie sã plăteascã obligațiile bugetare principale restante la 31 martie 2020, să achite obligațiile curente (cele apărute după 31 martie 2020) și eventualele accesorii aferente acestora, să aibă depuse toate declarațiile fiscale și să depună cererea de anulare a accesoriilor până la 15 decembrie 2020;
2. b) contribuabilii care consideră că sunt erori în sumele declarate inițial pot depune declarație rectificativă prin care să declare obligațiile suplimentare și pot beneficia de anularea accesoriilor aferente obligațiilor declarate suplimentar dacă plătește aceste obligații, precum și obligațiile curente (cele născute după 31 martie 2020), depune toate declarațiile fiscale și, bineînțeles, depune cererea de anulare a accesoriilor până la 15 decembrie 2020;
3. c) pentru a beneficia de măsura anulării accesoriilor, contribuabilii trebuie să plătească obligațiile curente (cele născute după 31 martie 2020), să depună toate declarațiile fiscale si să depună cererea de anulare a accesoriilor până la 15 decembrie 2020;
4. d) contribuabilii care la data intrării în vigoare a ordonanței au în derulare o inspecție fiscală ori o verificare a situației fiscale personale pot beneficia de anularea accesoriilor aferente obligațiilor stabilite suplimentar de organul de control dacă plătesc aceste obligații până la termenul de plată stabilit în decizia de impunere și dacă depun cererea de anulare a accesoriilor în termen de 90 de zile de la data comunicării deciziei, indiferent dacă acest control a fost finalizat până la 15 decembrie 2020 sau ulterior acestei date.

Astfel^[3], dacă îndeplinește condițiile, un contribuabil poate beneficia de anularea accesoriilor în oricare dintre facilitățile fiscale menționate anterior. Un contribuabil poate să cumuleze toate facilitățile dacă până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv, îndeplinește condițiile prevăzute de prevederile legale.

Însă de la teorie la practică, există de multe ori diferenţe, aşa cum voi explica pas cu pas.

În anul 2015 a existat o amnistie^[4], atunci s-au anulat nu numai obligațiile accesorii (dobânzi, penalități) ci şi principalul, pentru situații precum reîncadrarea unei activități ca activitate dependentă pentru perioadele fiscale de până la 1 iulie 2015 sau recalificarea sumelor reprezentând diurne primite de către angajații care şi-au desfăşurat activitatea pe teritoriul altei țări sau anularea diferențelor de TVA pentru venituri din drepturi de  proprietate intelectuală, urmare a depăşirii plafonului şi neînregistrării ca plătitor de TVA, anularea contribuției la sănătate datorate de persoanele pentru care baza lunară de calcul era mai mică decât salariul de bază minim brut pe țară. Totodată a mai existat o Ordonanță^[5] care a vizat  anularea accesoriilor la obligațiile fiscale principale pentru taxele restante la 30 septembrie 2015 (anularea penalităților de întarziere şi a unei cote de 54,20 % din dobânzile de întârziere dacă se achitau impozitele scadente până la data de 31 martie 2016).

Penultima fiind cea din 2019 care a  vizat anularea obligațiilor accesorii pentru debitorii persoane juridice, persoane fizice sau entităţi fără personalitate juridică, care la data de 31 decembrie 2018 inclusiv aveau obligaţii fiscale restante^[6].

Noua amnistie fiscală în varianta 2020^[7], vizează acele entităţi care au acumulat restanţe până la data de 31 martie 2020. În consecinţă se preconizează să beneficieze de anularea accesoriilor în principal cei care vor stinge până la data de 15 decembrie 2020 atât obligaţiile fiscale principale restante la 31 martie 2020. Condiţia este ca aceste diferenţe să fie stinse până la termenul legal de plată, iar cererea de anulare să fie depusă în 90 de zile de la comunicarea deciziei de impunere. Deci, în concluzie, cei care din diverse motive nu au putut beneficia de prevederile amnistiei din 2019, au acum o nouă şansă^[8].

Teoretic, era de aşteptat ca propunerea să vină în continuarea facilităţilor acordate prin Ordonanța^[9] care prevede că în intervalul care include starea de urgenţă şi alte 30 de zile de la încetarea acesteia (de la 21 martie până pe 14 iunie), debitele înregistrate nu sunt considerate restante, implicit sunt fără accesorii şi nesupuse executării silite. Am putea lua în calcul premisa că mulţi operatori economici şi-au suspendat activitatea în această perioadă şi, ca urmare, nu au înregistrat venituri, implicit nici debite către buget^[10].

Practic, având în vedere că dispozitivul a intrat în vigoare pe 21 martie şi că execuţia bugetară surprinde doar fotografia încasărilor pe 10 zile, este de presupus că suma va ajunge de ordinul zecilor de miliarde de lei până la jumătatea lunii iunie când încetează facilităţile. Este posibil ca unii dintre contribuabili să fi apelat la aceste facilităţi din precauţie, ca să îşi asigure lichiditate, într-un climat de piaţă incert, însă mulţi alţii nu au mai avut sumele necesare pentru a-şi plăti datoriile către stat. Nu este deloc exclus ca la finalul perioadei de graţie, adică cu data de 15 iunie, persoanele fizice și juridice să se afle în imposibilitatea de a-şi plăti toate debitele.

O deflație de acest fel va avea impact asupra tuturor actorilor din piaţă, iar bugetul de stat ar deveni la rândul său un „creditor” preferat, (Ne-am întâlnit cu o situaţia similară în criză din 2009 – 2010, de ameliorare a fluxului de numerar în piaţă). Chiar dacă statul s-ar lipsi de unele dintre veniturile sale, acesta ar prelua o parte din această povară de la mediul privat având în vedere că statul are o capacitate de recuperare mai mare decât a operatorilor economici şi un risc teoretic mai mic de neîncasare a creanţelor decât au comercianţii.

Cu toate acestea, amnistiile fiscale riscă să ducă în derizoiu exemplul contribuabilul de bună credință ce și-a plătit lună de lună datoriile la bugetul de stat, în comparație cu contribuabilul rău platnic, ce a preferat să plece în vacanțe exotice, decât să achitate datoriile restante.

În aceste condiții, soluţia ar fi, potrivit lui Paul Anthony Samuelson^[11], ca prin intermediul unei politici raţionale de stat, să se asigure un echilibru între economii şi investiţii şi, prin urmare, un echilibru între cerere şi ofertă, care să permită realizarea întregului produs social.

Dr.ec. Viorel Crăciuneanu

 

[1]https://www.bursa.ro/legislatie-amnistia-fiscala-o-continuare-a-facilitatilor-din-starea-de-urgenta-64395933

[2]Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69 din 14 mai 2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru instituirea unor măsuri fiscale (Monitorul Oficial nr. 393 din 14 mai 2020).

[3]https://www.monitorulsv.ro/Ultima-ora-local/2020-05-18/Firmele-vor-beneficia-de-amnistie-fiscala-daca-vor-achita-principalele-restante-pana-pe-15-decembrie-2020.

[4]implementată prin Legea nr. 209 din 20 iulie 2015

[5]implementată prin Ordonanța nr. 44 din 14 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 785 din 21.10.2015.

[6]Ordonanţa nr. 6 din 2019, publicată în M.O. nr. 648 din 05.08.2019 . Ulterior publicării s-a revenit cu modificări şi prelungiri de termene. Inclusiv în anul 2020 au avut loc două modificări ale acestui act normativ.  

[7]https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-23997524-amnistia-fiscala-noul-termen-bonificatiile-declaratia-unica-monitorul-oficial-facilitate-fiscala-pentru-unele-prime-stimulente.htm, https://obiectiv.net/contribuabilii-beneficiaza-de-amnistie-fiscala-si-in-anul-2020-59358.html/

[8]https://www.zf.ro/companii/contzilla-ro-amnistia-fiscala-in-anul-2020-si-istoricul-amnistiilor-19152283

[9]Ordonanţa nr. 29 din 18 martie 2020, privind unele măsuri economice și fiscale – bugetare, publicată în Monitorul Oficial nr. 230 din 21.03.2020.  

[10]datele raportate de Ministerul Finanţelor cu privire la execuţia bugetară pentru primele 3 luni, remarcăm că la finalul lui martie au fost neachitate, ca urmare a aplicării facilităţilor fiscale, 7,7 miliarde lei.

[11] Prefața la lucrarea “Teorii şi doctrine economice. De la Aristotel la Samuelson’’ de Viorel Crăciuneanu, Editura Universitară, București 2013.

Aveți nevoie de un specialist în insolvență sau de un expert contabil?
Ne puteți contacta aici:
Viorel Crăciuneanu
Cabinet de insolvență | Expert contabil
Tel: 0729841301
E-mail: contact@craciuneanu.ro

(Foto: pixabay.com)