Cum evităm insolvența persoanelor fizice în condiția pensionării?

Cum evităm insolvența persoanelor fizice în condiția pensionării?

Prin cadru legal^[1] cu aplicabilitate din anul 2017 s-a stabilit o procedură colectivă pentru redresarea situaţiei financiare a debitorilor – persoane fizice de bună – credinţă, având drept scop acoperirea pasivului acestora şi descărcarea lor de datorii.

Legea se aplică persoanelor fizice care îndeplinesc următoarele condiţii: au domiciliul / reşedinţa de cel puţin şase luni în România; se află într-o stare de insolvenţă; nu există o probabilitate rezonabilă ca debitorul să redevină, în maximum 12 luni, capabil să îşi execute obligaţiile contractate, cu menţinerea unui nivel de trai rezonabil pentru sine şi pentru persoanele pe care le are în întreţinere; cuantumul total al obligaţiilor scadente este cel puţin egal cu valoarea a 15 salarii minime pe economie. Legea nu are ca obiect insolvenţa persoanelor fizice autorizate sau a celor ce desfăşoară o activitate independentă, ci a persoanelor fizice obişnuite^[2] .

Scopul procedurii^[3] este de a da persoanei debitoare posibilitatea ca, în urmă parcurgerii procedurilor de administrare a patrimoniului său, aceasta să reintre în circuitul social descărcată de datorii.

Să analizăm cazul / ipoteza în care o persoană fizică va devenii pensionar, în viitor. Sistemele de pensii^[4], bazate pe solidaritatea între generații, se confruntă cu probleme tot mai mari în asigurarea unor pensii decente. Astăzi^[5], în România, fiecare contribuabil întreține mai mult de un pensionar, însă acest raport se va inversa în viitorul apropiat.

În contextul unui fenomen tot mai accentuat de îmbătrânire a populaţiei^[6] care pune presiune din ce în ce mai mare asupra mecanismelor de protecţie socială, gestionarea sistemului public de pensii a reprezentat o provocare pentru toate statele lumii, inclusiv pentru cele dezvoltate economic, cu sisteme de securitate socială de tradiţie.

Astfel, atât la nivel european, cât şi la nivel naţional, s-a ridicat problema reformării acestor sisteme pentru a asigura sustenabilitatea schemelor publice de pensii, în vederea creşterii calităţii vieţii pensionarilor, mai apropiată de perioada activă, prin introducerea şi implementarea în cadrul sistemului de asigurări sociale a două componente noi, una obligatorie, cealaltă facultativă, ambele administrate de către companii private.

Cotele de contribuții pentru sistemul de asigurări sociale și de sănătate din țara noastră, sunt stabilite anual, diferențiat, pentru angajat și angajator, și sunt bazate pe salariul brut. Condițiile de îndeplinit privind sistemul de pensii sunt: să aibă un stagiu minim de cotizare de 15 ani, vârsta standard de pensionare să fie 63 de ani la femei și 65 de ani la bărbați. Pensia publică se calculează folosind un sistem bazat pe puncte de pensie.

Pensiile existente în România sunt de cinci feluri^[7]: pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată, pensia anticipată parțială, pensia de invaliditate și pensia de urmaș.

Pilonul 1. Sistemul public de pensii bazat pe solidaritate între generații. Pilonul 2. Sistemul de pensii administrate privat. Pilonul 3. Sistemul de pensii facultative administrate de companii private. Pilonul 4. Sistemul de pensii private suplimentare.

În condițiile, în care în cadrul pilonului I, nu se permite acumularea și investirea sumelor colectate. Tot ce se colectează se folosește pentru plata pensiilor. Nu există siguranță legat de faptul că în momentul în care contribuabilul va ajunge la vârsta pensionarii, statul va avea resursele financiare necesare asigurării unei pensii decente.

Pilonul II este denumit sistemul de pensii administrate privat, cu contribuţii definite, obligatorii pentru persoanele de până în 35 ani şi opţionale pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 35 şi 45 de ani^[8]. În prezent, fiecare angajat plăteşte o contribuţie de asigurări sociale echivalentă cu 25 % din salariul brut, din care spre pensia publică este direcționat un procent de 21,25 %, iar spre pensia privată obligatorie, un procent de 3,75%. Numărul participanților este de 7,4 milioane, din anul 2008, în condițiile în care cele 7 fonduri de pensii private au investit peste 7,5 miliarde de lei la Bursa de Valori București.

Pilonul II a fost gândit în așa fel încât să aibă caracter obligatoriu, întrucât s-a observat că oamenii nu economisesc suficient, dacă nu sunt obligați. Acest fenomen nu este caracteristic doar românilor, ci este o tendință la nivel global. Apariția lui a fost favorizată și de dinamica în care a evoluat structura populației României în ultimii 50 de ani.

1. 1966 – 19.103.163
2. 1968 – 19.720.984
3. 1977 – 21.559.910
4. 1992 – 22.810.035
5. 2002 – 21.680.974
6. 2011 – 20.121.641
7. 2013 – 20.020.074
8. 2014 – 19.953.089
9. 2015 – 19.875.542
10. 2016 – 19.760.585
11. 2017 – 19.644.350
12. 2018 – 19.523.621
13. 2019 – 19.405.000 (cifră valabilă la data de 1 august 2019) ^[9]

Pilonul III nu condiționează participarea la pensiile facultative în funcţie de vârstă, oricine contribuie la sistem cu până la 15 % din veniturile brute realizate lunar. Pentru a putea beneficia de o pensie facultativă, condiţiile legale impun ca fiecare participant să aibă cel puţin 90 de contribuţii lunare la fond, o vârstă de cel puţin 60 de ani şi o sumă minimă acumulată. Pentru angajatori^[10], pensia privată facultativă poate reprezenta un instrument eficient de motivare a salariaţilor şi de management al resurselor umane, dar şi o soluţie avantajoasă din punct de vedere fiscal, prin deductibilitatea fiscală a echivalentul sumei de 400 de euro / an pentru fiecare angajat. Peste 365.000 de români^[11] au ales să își asigure un venit suplimentar la pensie, prin contribuția la pensia lor facultativă administrată privat.

În concluzie. Dacă privim piramida demografică a României, se observă că în viitorul nu prea îndepărtat, nu vor fi suficient de mulți plătitori de CAS pentru ca Pilonul I să fie sustenabil. Conform raportului de țară, prezentat de OCDE^[12], din România au emigrat peste 3,5 milioane de cetățeni. Se merge de la premiza că numărul pensionarilor se va majora semnificativ după 2030, când vor ieși din activitate cei din generația „decrețeilor” și statul va trebui să plătească pensiile acestora. În condițiile, în care între anii 1966 și 1969 s-au născut 1,8 milioane de copii. Aceștia vor ajunge la vârsta de pensionare în intervalul 2030 – 2035.

Pe de altă parte, pensia de la stat reprezentă un anumit procent din ultimele valori ale salariului, înainte de pensionare. Acest procent scade în fiecare an. Conform estimărilor EFOR^[13], dacă pentru cei care ies la pensie acum, valoarea pensiei de stat lunare este de aproximativ 48 % din ultimul salariu, pentru cei care vor ieși la pensie în anul 2040 (deci cei care au acum 40 de ani), pensia de la stat va fi de aproximativ 24 % din ultimul salariu.

Astfel, sumele de bani colectate de la o lună la alta pentru plata pensiilor vor scădea, însă vor trebui să ajungă pentru un număr în creștere de pensionari, ceea ce înseamnă că fiecărui pensionar îi vor reveni mai puțini bani ca pensie de la stat.

Pentru ca sistemul de pensii să nu intre în dezechilibrele financiare și sociale menționate pe viitor se propun mai multe soluții.

Prima soluție^[14] este reprezentată de creșterea ratei de imigrație. România poate atrage forță de muncă din străinătate, oameni calificați, pentru a compensa rata de emigrație, toți acești lucrători efectuând viramente lunare. Cea de-a doua soluție este reprezentată de creșterea cotei lunare din CAS, virată la Pilonul II. Legal, aceasta trebuia să fie de 6 %, nu de 3,75 %, așa cum este în prezent. A treia soluție banii să fie folosiți doar în scopul plății pensiilor actualilor angajați, atunci când vor ieși la pensie. A patra soluție banii să producă randamente aliniate oportunităților din piață, pentru a maximiza sumele acumulate. A cincea soluție majorarea deductibilității fiscale a echivalentul sumei de 400 de euro / an pentru fiecare angajat ce optează pentru pensia privată facultativă.

Dr.ec. Viorel Crăciuneanu

[1]Legea privind procedura insolvenţei persoanelor fizice nr. 151 din 18.06.2015 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 464 din 26.06.2015; Hotărârea nr. 419 din 2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 151 publicată în M.O. nr. 436 din 13.06.2017, Hotărârea nr. 11 din 13.01.2016 privind constituirea comisiilor de insolvenţă la nivel central şi teritorial publicata în M.O. nr. 50 din 22.01.2016.  

[2]https://www.pwc.ro/ro/tax-legal/alerts/personal-insolvency-law.html 

[3]https://adevarul.ro/locale/pitesti/cum-aplica-legea-insolventei-persoanei-fizice-modalitatea-om-reintra-circuitul-social-descarcat-datorii-1_5bf154ebdf52022f75940be7/index.html 

[4]pay-as-you-go

[5]https://www.aegon.ro/RO-Homepage-Pensia/Despre-noi/Sisteme-de-pensii/ 

[6]https://asfromania.ro/consumatori/pensii-private/98-root-ro/protectia-consumatorilor/sistem-pensii-private/1159-sistemul-de-pensii-private-din-romania 

[7]https://www.euraxess.gov.ro/ro/romania/informatii-si-asistenta/pensii-si-alte-drepturi-de-asigurari-sociale 

[8]Sistemul pensiilor administrate privat este reglementat în România prin Legea nr. 411 din 2004 

[9]https://apapr.ro/pilonul-ii-a-avut-in-2019-cel-mai-bun-randament-din-ultimii-9-ani-romanii-sunt-mai-bogati-cu-26-mld-eur-gratie-fondurilor-de-pensii/

[10]https://asfromania.ro/consumatori/pensii-private/98-root-ro/protectia-consumatorilor/sistem-pensii-private/1159-sistemul-de-pensii-private-din-romania 

[11]https://www.certinvestpensii.ro/istoric-pensii-private/ 

[12]https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Migration_and_migrant_population_statistics/ro 

[13]https://www.certinvestpensii.ro/istoric-pensii-private/ 

[14]https://www.hotnews.ro/stiri-opinii-23612588-situatia-actuala-sistemului-pensii-din-romania-perspectivele-acestuia.htm 

Dr.ec. Viorel Crăciuneanu

Foto: Pexels.com

Site-ul www.craciuneanu.ro vă oferă informații despre protecția fiscală, financiară a mediului de afacerii național, a întreprinderilor mici și mijlocii după pandemia generală de coronavirus, dezvoltarea unui sistem de control managerial pentru instituțiile publice și private, la nivel european, insolvență, expertiză / consultanță contabilă și fiscală, resurse umane, protecție și asigurări sociale, contabilitate. Ne interesează tot ce se întâmplă în domeniile: economic, fiscal, financiar și al asigurărilor sociale de sănătate.

Aveți nevoie de un specialist în insolvență? Ne puteți contacta aici:

Viorel Crăciuneanu
Cabinet de insolvență | Expert contabil
Tel: +40729841301
E-mail: contact@craciuneanu.ro