Prioritizarea, prudența și cumpătarea bugetului pe 2021

Prioritizarea, prudența și cumpătarea bugetului pe 2021

Bugetul este un act administrativ, prin care parlamentul autorizează încasarea veniturilor și efectuarea cheltuielilor necesare pentru funcționarea serviciilor publice timp de un an.

În al doilea rând, bugetul este un act formal de evaluarea veniturilor stabilite pe baza încasărilor anilor precedenți și de enumerarea cheltuielilor în limita veniturilor.

Bazele finanțelor de stat ale României moderne au fost puse de regulamentele organice ale Munteniei și Moldovei (1831-1832).

Din punct de vedere bugetar, aceste acte constituționale au însemnat trecerea de la sistemul financiar și fiscal bizantino – feudal, la sistemul de bugete anuale regulate, bazate pe venituri strânse și administrate după anumite reguli, bugete supuse controlului politic și juridic al organelor constituționale ale statului.

Bugetul de stat pe anul 2021 a fost votat, în Parlament în forma aprobată de Guvern, promulgat ulterior de Președinte. În favoarea proiectului bugetului de stat au votat 234 de deputați și senatori, iar 170 de parlamentari au votat împotrivă.

Proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creștere economică de 4,3 % prevăzută pentru anul 2021, cu un vârf în anul 2023 de 5 % și un ritm mediu anual de 4,9 % pe întreg orizontul 2022 – 2024. Bugetul este fundamentat pe un deficit bugetar cash de 7,16 %, cu venituri în creștere cu 13 % și cheltuieli în creștere cu 5 %.

Legea bugetului de stat pe anul 2021

Stabilește la venituri în sumă de 173.700,7 mil lei, iar la cheltuieli în sumă de 326.407,2 mil lei credite de angajament și în sumă de 261.050,5 mil lei credite bugetare, cu un deficit de 87.349,7 mil lei.

Din taxa pe valoarea adăugată de 69.698,4 mil lei, se alocă 18.496,0 mil lei sume defalcate pentru bugetele locale, iar din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat, în sumă de 26.166,1 mil lei, la nivelul fiecărei unități administrativ – teritoriale, se repartizează, pe următoarele cote: 15 % la bugetul local al județului, 63 % la bugetul local al comunei, orașului și municipiului, 6 % într-un cont distinct la nivel de comună, oraș și municipiu, 14 % pentru echilibrarea bugetului local ale comunei, orașului și municipiului și 2 % pentru finanțarea instituțiilor publice de spectacole.

Prognoza de toamnă a U.E. cu evoluția indicatorilor macroeconomici

Indicator	Țară / zonă	2020	2021	2022
0	1	2	3	4
PIB real %	România	-5,20	3,30	3,80
	Zona Euro	-7,80	4,20	3,00
	UE	-7,40	4,10	3,00
Inflație %	România	2,50	2,50	2,40
	Zona Euro	0,30	1,10	1,30
	UE	0,70	1,30	1,50
Deficit bugetar din PIB %	România	-10,30	-11,30	-12,50
	Zona Euro	-8,80	-6,40	-4,70
	UE	-8,40	-6,10	-4,50
Datoria publică din PIB %	România	46,70	54,60	63,60
	Zona Euro	101,70	102,30	102,60
	UE	93,90	94,60	94,90

 

Datele de mai sus arată faptul că economia Zonei Euro va înregistra o contracție de 7,8 % pe 2020 și se estimează o creștere de 4,2 % pe 2021 și de 3 % în 2022. Conform previziunilor, economia U.E.  se va contracta cu 7,4 % în 2020 și va înregistra o creștere de 4,1 % în 2021 și de 3 % în 2022.

În condițiile, în care, perspectivele de redresare sunt neuniforme de la țară la țară în funcție de răspândirea virusului, compoziția sectorială a economiilor naționale și forța soluțiilor la răspunsurile politice naționale.

Investițiile constituie motorul creșterii economice, crearea și păstarea mai multor locuri de muncă, cu efect multiplicator și aport direct la formarea brută de capital fix.

Parcursul investițional are în vedere efectuarea unui volum mare de cheltuieli investiționale din partea sectorului public, precum și perspectiva disponibilității începând cu anul viitor a unui volum mare de fonduri europene destinate redresării economice.

La nivelul UE, anii 2021 și 2022 vor sta sub semnul revenirii economice, investițiile fiind factorul determinat al acesteia, bazându-se pe mobilizarea rapidă a fondurilor necesare redresării economice prin mecanismul de redresare și rezilență.

Pentru România este estimat o creștere a investițiilor de 4,1 % în 2021 și de 4,5 % în 2022, ca urmare a accelerării proiectelor finanțate din fonduri europene, circa 30,40 mld euro.

Se așteaptă ca deficitul public să crească în mod semnificativ în UE în acest an, având în vedere creșterea cheltuielilor sociale și reducerea veniturilor fiscale, ambele fiind o consecință a măsurilor de politică excepționale menite să sprijine economia europeană.

Conform previziunilor, deficitul public al zonei euro s-a majorat de la 0,6 % din P.I.B. în 2019 la 8,8 % în 2020, se estimează de a scădea la 6,4 % în 2021 și la 4,7 % în 2022. Această evoluție reflectă eliminarea treptată a măsurilor de sprijin de urgență în cursul anului 2021, pe măsura ce situația economică se va îmbunătății. 

România în context European

Ca răspuns la pandemie, România a adoptat măsuri bugetare pe două paliere, prevenirea și combaterea virusul pe de o parte, iar pe de altă parte, sprijinirea cetățenilor și companiilor afectate din punct de vedere economic și social.

 Confirm ultimelor date Eurostat, în anul 2019, cele mai mari deficite bugetare din UE din P.I.B., au înregistat: România cu 4,4 %, Franța cu 3 %, Spania cu 2,9 % și Ungaria cu 1,9 %, în condițiile, în care la polul opus, excedent bugetar au înregistrat: Danemarca cu 3,8 %, Luxemburg cu 2,4 %, Bulgaria cu 1,9 %, Olanda cu 1,7 %, Germania, Grecia și Cipru cu 1,5 %.

În ceea ce privește ponderea veniturilor bugetare în P.I.B. în anul 2019, cele mai mici venituri au înregistrat: Irlanda cu 25 %, România cu 31,8 %, Lituania cu 34,9 %, Malta cu 37,7 %, Letonia cu 37,8 % și Bulgaria cu 38,2 % față de media UE de peste 46,1 %, la polul opus se află: Danemarca cu 53 %, Franța cu 52,6 %, Finlanda cu 52,3 %, Belgia cu 52,3 %, Italia cu 47 % și Germania cu 46,7 %. 

Poziția pe care se află România este generată de aplicarea de politici pro-ciclice, generate de: dezvoltarea economică în perioada de expansiune (2006 – 2008) și frânare / subdezvoltare în perioada (2010 – 2015), fenomene ce au amplificat fluctuațiile de accentuarea dezechilibrelor în economie.

În ceea ce privește ponderea cheltuielilor bugetare în P.I.B. în anul 2019, cele mai mici cheltuieli au înregistrat: Irlanda cu 24,5 %, Lituania cu 34,6 %, România cu 36,1 %, Bulgaria cu 36,2 %, Malta cu 37,2 %, față de media UE de peste 46,7 %, la polul opus se află: Franța cu 55,6 %, Finlanda cu 53,3 %, Danemarca cu 53 %, Belgia cu 52,1 %, Italia cu 48,6 % și Germania cu 46,7 %. 

Soluții de îmbunătățire a economiei la nivel european

Un acord comercial între UE și Regatul Unit, ar oferi, posibilitatea unui impact pozitiv asupra economiei UE, comparativ cu scenarul de referință potrivit OMC privind clauza națiunii celei mai favorizate.

Noua prioritate a bugetului UE este Pactul Ecologic European, alături de priorități tradiționale cum ar fi politica de coeziune și agricultură, dar și finanțarea unor măsuri de înlăturarea a efectelor pandemiei, finanțarea sistemului medical European și siguranța cetățenilor.

P.E.E. reprezintă o nouă strategie de creștere care are drept scop transformarea UE într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, competitivă și eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor, în care să nu existe emisii de gaze cu efect de seră în 2050 și în care creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor.     

Dr.ec. Viorel Crăciuneanu

Foto: Pexels.com

Site-ul www.craciuneanu.ro vă oferă informații despre protecția fiscală, financiară a mediului de afacerii național, a întreprinderilor mici și mijlocii după pandemia generală de coronavirus, dezvoltarea unui sistem de control managerial pentru instituțiile publice și private, la nivel european, insolvență, expertiză / consultanță contabilă și fiscală, resurse umane, protecție și asigurări sociale, contabilitate. Ne interesează tot ce se întâmplă în domeniile: economic, fiscal, financiar și al asigurărilor sociale de sănătate.

Aveți nevoie de un specialist în insolvență? Ne puteți contacta aici:

Viorel Crăciuneanu
Cabinet de insolvență | Expert contabil
Tel: +40729841301
E-mail: contact@craciuneanu.ro