Criptomonedele, instrumente bancare ale viitorului

Criptomonedele, instrumente bancare ale viitorului

Pentru autoritățile de reglementare există preocupări serioase legate de riscurile cu care cei care cumpără criptomonede se confruntă: noua tulpină Covid -19 care poate aduce schimbări pe piața de tranzacționare, o frică de recesiune globală, inflaţia în creştere şi percepţia din ce în ce mai negativă pentru politica monetară contemporană, sunt doar câteva din provocările secolului.

Condițiile actuale la nivel global / internațional 

1. Piața criptomonedelor a trecut de pragul de un trilion de dolari pentru prima dată în istorie, iar Bitcoin a crescut cu aproximativ 30% de la începutul anului și cu 370% în ultimele 12 luni.
2. Pe lista de priorități a administrației Biden se află și reglementarea criptomonedelor.
3. China încearcă deja de câţiva ani să îşi lanseze propria monedă digitală prin metoda de a identifica mai multe entităţi care au potenţialul de a-i ajuta pentru listare, ceea ce s-ar putea contura drept un competitor pentru dominaţia dolarului american.
4. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a susținut că este nevoie de o soluție globală, care să fie aplicabilă oricărui stat. Majoritatea statelor membre ale O.C.D.E. (inclusiv SUA, Marea Britanie, Spania, Germania, Franța, Japonia, Coreea de Sud și Australia), ce cuprinde peste 60% din P.I.B.-ul nominal global, sunt din ce în ce mai interesate de reglementarea monedelor digitale, inclusiv de impozitarea acestora.
5. Un număr de instituţii financiare au recunoscut deja potenţialul crypto: J.P. Morgana început să strângă Coinbase şi Gemini; Visa şi Mastercard au oferit servicii pentru companii crypto; PayPal a lansat un nou serviciu care permite utilizatorilor să cumpere, să vândă sau să păstreze cryptomonede; Fidelity a lansat un index Bitcoin, care pare să fie cel mai recent joc de pe Wall Street pentru pariuri crypto instituţionale pe bani mulţi; Facebook și Google au avansat serios cu planurile creării unor noi monede digitale.
6. Banca Reglementelor Internaționaleaemis un raport care indică faptul că 80% din băncile centrale ale lumii lucrează la o formă de monedă digitală.
7. România intră în lumea monedelor virtuale şi a lansa prima criptomonedă prin fondatorul Elrond, al doilea unicorn românesc,după UiPath.
8. Uniunea Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică își propun să reglementeze domeniul monedelor digitale, astfel încât administrațiile fiscale naționale să obțină informațiile de care au nevoie pentru stoparea pierderii de venituri, dar și pentru unificarea cadrului legal și a sancțiunilor aplicate pe baza dispozițiilor actuale.

Sunt doar câteva din semnalele actuale ce au în vedere viitorul sectorului finanțelor al statelor member U.E. și la nivel mondial. Dar pentru a acumula un bagaj de cunoștințe străine/necunoscute pentru o bună parte a populației trecută prin epoca comunistă/totalitară, se va analiza acest instrument bancar al viitorului.

În condițiile în care la 1 ianuarie 2021 populația după domiciliu din România a fost de 22.089.000 de persoane, în scădere cu 0,50 % față de 1 ianuarie 2020, din care, populația din mediul urban a fost de 12.442.000 persoane, în scădere cu 0,60 %. Potrivit I.N.S. indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 115 – la 1 ianuarie 2020 – la 118,7 persoane vârstnice la 100 persoane tinere – la 1 ianuarie 2021. Cea mai mare pondere în totalul populației o deținea grupa de vârstă 40 – 44 ani de 8,60%.

Criptomonedele

Astfel, criptomonedele nu sunt emise de vreo bancă, ci de o platformă virtuală printr – un procedeu extrem de complex. În funcţie de cererea pe piaţă, acesteia îi scade sau îi creşte valoarea.

Banii virtuali se obţin printr-un proces numit minare, prin care un calculator ultraperformant legat la o platformă virtuală caută soluții la anumite formule matematice complexe. Cu cât mai dificile sunt acestea, cu atât creşte şi valoarea monedei obţinute. Sunt anumite tipuri de minare care utilizează mai mult memorii interne sau procesuale – procesorul grafic, dispozitive hardware, etc. Există exchange-uri, puncte în care poţi să iei o criptomonedă şi să o transformi într-o valută reală, în euro, în lei sau în dolari.

Portofelele digitale în care se ţin criptomonedele sunt foarte sigure şi nu pot fi sparte de infractori cibernetici, susţin cei care lucrează cu astfel de platforme. Sunt de fapt, algoritmi matematici care creează o securitate în criptomonede. Accesul se face prin deschiderea unui browser şi căutarea unei platforme de specialitate.

Perspectiva pe piața criptomonedelor

Pentru Bitcoin, anul trecut a coincis cu o evoluție impresionantă în adaptarea pe piață. Companii mari i-au oferit validare, fie prin investiții serioase – Square a investit 50 milioane dolari, fie prin includerea în sistemele lor de plată – utilizatorii PayPal pot să cumpere și să vândă Bitcoin.

Noi monede digitale: Etherum, principalul competitor Bitcoin, s-a majorat cu 33% de anul trecut până în prezent. Ripple, o alternativă viabilă la sistemul de plăți prin transfer bancar, s-a majorat la 107% față de luna noiembrie a anului precedent. Litcoin a înregistrat o creștere de 167%. Cosmos se dezvoltă prin apariția „internet al blockchain-urilor” care va permite utilizatorilor să se conecteze și să interacționeze într-un mod similar cu dispozitivele clasice. Bitcoin Cash – deși numele îi poate induce în eroare pe investitori – nu are legătură cu Bitcoin, reprezintă o opțiune mai ieftină față de aceasta, și enumerarea acestor banii digitali poate continua.

Cine ne dă garanția că această formă de investire a banilor noștri pentru zile negre este sigură pe termen mediu sau lung.   

Prima criptomonedă, Bitcoin, a fost creată în 2009, iar fenomenul continuă să ia amploare. Tinerii cred că aşa cum am trecut de la telefonul clasic la smartphone şi de la cărţi tipărite pe hârtie la ebooks, tot aşa vom ajunge să folosim şi banii digitali. În următorii ani este posibil să vedem o transformare semnificativă a întregului sistem financiar, la tehnologia blockchain – o listă dinamică de înregistrări în mod eficient, verificabil și permanent.

La fel ca şi acum când deschizi o tabletă, nu ştim ce tehnologie utilizează, cum se încarcă un site, cum se trimite un mail, care sunt protocoalele, la fel şi blockchain-ul va ajunge să fie folosit în multe domenii şi nici măcar nu vom şti acest lucru. Din punct de vedere al garanției rămâne de văzut.

Tratamentul fiscal al tranzacțiilor cu criptomonede

Interesul pentru monedele virtuale a căpătat o amploare tot mai mare în ultimii ani. Conform unor estimări recente, realizate de o platformă de tranzacționare, numărul utilizatorilor de criptomonede a crescut cu peste 10 milioane, la nivel global, în perioada decembrie 2020 – ianuarie 2021.

În România, tranzacțiile cu monede virtuale au fost pentru prima dată reglementate în 2019, prin intermediul Legii nr. 30 din 2019, care a introdus în Codul Fiscal prevederi referitoare la impozitarea veniturilor obținute.

Veniturile din transferul de monedă virtuală se încadrează în categoria veniturilor din alte surse și sunt supuse regimului fiscal specific pentru această categorie, cu anumite particularități. Una dintre particularități este aceea că determinarea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale aplicabile este în sarcina celor care realizează veniturile, nu în sarcina plătitorilor de venit – cum este în cazul altor venituri din aceeași categorie.

Astfel, persoanele fizice care obțin venituri din acest tip de tranzacții sunt obligate să le declare prin depunerea declarației unice și să plătească impozitul pe venit și contribuția de asigurări sociale de sănătate C.A.S.S. Anul acesta, declarația trebuie depusă până la data de 25 mai, pentru veniturile obținute în 2020 din tranzacțiile cu criptomonede și pentru cele estimate a fi realizate în 2021. Pentru contribuabilii cu rezidența fiscală în România, obligația de a declara veniturile din criptomonede prin declarația unică există indiferent dacă acestea sunt obținute din România sau din străinătate.

În ceea ce privește impozitul pe venit, cota de 10% se aplică asupra câștigului obținut din transferul de monedă virtuală, și nu asupra venitului brut. Prin urmare, pentru a stabili baza de impunere, din prețul de vânzare a monedelor virtuale se poate deduce prețul de achiziție a acestora.

În plus, pot fi deduse și costurile directe aferente tranzacțiilor – în acest context, ar putea fi relevante comisioanele diverselor platforme de tranzacționare sau comisioane de validare a tranzacțiilor în rețea pentru operațiunile directe între utilizatori.

Formatul actual al declarației unice prevede ca, pentru veniturile de acest tip obținute din România, să fie introdus direct câștigul realizat – deducerile posibile fiind operate înainte de introducerea datelor în declarație. În schimb, pentru veniturile obținute din străinătate, deducerile trebuie reflectate în cadrul declarației – prin introducerea venitului brut și a cheltuielilor/sumelor deductibile.

Sunt exceptate de la obligația de declarare, respectiv de plată a impozitului, câștigurile mai mici de 200 de lei / tranzacție, însă doar în situația în care totalul câștigurilor dintr-un an fiscal nu depășește nivelul de 600 de lei.

Referitor la C.A.S.S., pentru anul 2020 contribuția este datorată numai dacă totalul veniturilor realizate – fie doar din tranzacții cu monede virtuale, fie cumulat cu cele din alte surse extra-salariale, este cel puțin egal cu 12 salarii minime brute pe țară – pentru 2020, plafonul este de 26.760 de lei. Cota C.A.S.S. de 10% se aplică la acest plafon, astfel că, anul acesta, suma datorată în contul contribuției de sănătate este de 2.676 de lei, indiferent de nivelul câștigurilor realizate.

Față de particularitățile de mai sus, un aspect relevant, ce ridică în continuare dificultăți de interpretare, este cel al momentului la care beneficiarul venitului trebuie să determine câștigul de declarat. În principiu, momentul ar trebui să coincidă cu cel la care are loc conversia din unități de criptomonedă în unități ale unei monede convenționale: lei, euro, dolari etc.

În principiu, operarea conversiei fără transferul din platformă în conturile bancare nu oferă un beneficiu real, tangibil, beneficiarului – de regulă, fondurile pot fi utilizate numai pentru achiziția de unități de criptomonede atât timp cât sunt în gestiunea platformei. În consecință, simpla conversie operată în cadrul platformei nu ar trebui să implice impozitarea veniturilor. Acest moment survine abia când fondurile sunt transferate din platformă în conturile bancare ale persoanei care le deține.

Trebuie ținut cont, totuși, de particularitățile fiecărei platforme. Mecanismele derulate în spatele unei simple conversii din criptomonedă în monedă convențională pot fi complexe și nu sunt întotdeauna vizibile utilizatorilor pentru a putea determina cu certitudine momentul în care beneficiul părăsește tărâmul virtual pentru cel tangibil, reglementat.

Concluzie finală

Achiziţiile de monede virtuale pot crea mari probleme băncilor, dacă clienţii fac plasamente nerentabile şi nu mai pot să îşi plătească datoriile. Există şi riscul ca hoţii să folosească carduri furate sau bazate pe identităţi furate pentru a cumpăra monede virtuale. În plus, autorităţile de reglementare cer băncilor să monitorizeze tranzacţiile clienţilor pentru a preveni spălarea de bani, ceea ce nu este uşor dacă dolarii sunt convertiţi în monede virtuale.

Așadar, ținând cont de schimbările frecvente din acest domeniu, actualul cadru fiscal pentru operațiunile cu criptomonede necesită, la rândul său, o reinterpretare continuă pentru a fi adaptat la evoluțiile din piață. Alinierea tratamentului fiscal al monedelor virtuale cu alte obiective sau tendințe politice, inclusiv cu utilizarea în scădere a numerarului, care este accelerată și de pandemia COVID-19, sau cu politica de mediu, având în vedere, de exemplu, că exploatarea monedelor virtuale poate să se dovedească mare consumatoare de energie.

Tehnica poate îmbunătăți eficiența și incluziunea sistemului financiar și a economiei, cripto-activele ridică probleme cu privire la protecția consumatorilor și a investitorilor, la integritatea pieței, evaziunea fiscală, spălarea banilor și finanțarea terorismului.

Pentru europeni, însă, aplicarea corectă a obligației fiscale se bazează pe o raportare adecvată și pe capacitatea administrațiilor fiscale de a avea acces la informații. Comisia a anunțat la rândul său că intenționează să oblige intermediarii să raporteze tranzacțiile de tip cripto, printr-o nouă directivă – DAC 8.

Dispozițiile existente ale Directivei 2011/16/EU privind cooperarea administrativă între statele membre, precizează faptul că pentru cripto-active și bani electronici, nu există o astfel de obligație de raportare, deoarece cripto-activele și banii electronici, precum și intermediarii relevanți pentru aceste active, nu sunt în prezent acoperiți în totalitate de directive, iar autoritățile fiscale naționale nu pot obține aceste informații.

Acest lucru este deosebit de îngrijorător într-un domeniu în care toate platformele sunt digitale și, prin urmare, își mută cu ușurință activitățile între statele membre și desfășoară activități transfrontaliere. În general, nivelul transparenței fiscale este foarte scăzut mai ales pentru că această nouă tehnologie este, de asemenea, utilizată pentru a crea, păstra și transfera active fără intermediari terți.

Deci nenumărate probleme la care trebuie să ne adaptăm atât noi ca cetățeni, cât și societatea în ansamblul ei.

Dr.ec. Viorel Crăciuneanu

Foto: Pexels.com

(articol apărut și în cotidianul Adevărul)

Site-ul www.craciuneanu.ro vă oferă informații despre protecția fiscală, financiară a mediului de afacerii național, a întreprinderilor mici și mijlocii după pandemia generală de coronavirus, dezvoltarea unui sistem de control managerial pentru instituțiile publice și private, la nivel european, insolvență, expertiză / consultanță contabilă și fiscală, resurse umane, protecție și asigurări sociale, contabilitate. Ne interesează tot ce se întâmplă în domeniile: economic, fiscal, financiar și al asigurărilor sociale de sănătate.

Aveți nevoie de un specialist în insolvență? Ne puteți contacta aici:

Viorel Crăciuneanu
Cabinet de insolvență | Expert contabil
Tel: +40729841301
E-mail: contact@craciuneanu.ro